miercuri, 20 martie 2013

Omenirea a fost salvată pe 15 februarie 2013



Omenirea a fost salvată pe 15 februarie 2013

Explozia meteoritului de la Celiabinsk, Rusia, pe 15 februarie 2013, beneficiază de numeroase explicaţii, unele mai credibile decât altele. Mai jos au fost surprinse imagini în care se poate observa cum un OZN vine din spatele meteoritului, trece prin el (sau pe lângă el), îl depăşeşte, după care la un interval de câteva secunde survine explozia.

Aceste imagini sunt extrem de importante, pentru că, la o analiză atentă, arată că acel OZN chiar a făcut ca meteoritul să explodeze înainte de a atinge suprafaţa Pământului. Dacă ar fi căzut pe Pământ, efectele ar fi fost devastatoare nu numai pentru Rusia sau Europa, ci pentru întreaga civilizaţie umană de pe Terra, conform unor specialişti care au comparat situaţia cu cea de la Tunguska (30 iunie 1908).

Acel obiect zburător nu poate fi un fragment din meteorit deoarece el vine din spate cu o viteză uriaşă, şi apoi depăşeşte meteoritul, după care dispare fulgerător...

10.000 de tone zburând cu o viteză de 50.000 km/h (conform lui Dan Farcaş) ar fi produs efecte catastrofale generale la un eventual impact cu planeta noastră...


Ghenadi Belimov, un renumit expert rus în fenomene paranormale, susţine că meteoritul care a explodat deasupra Munţilor Urali, în zona oraşului Celiabinsk, a fost doborât de un OZN. Asta, potrivit expertului rus, i-a salvat pe pământeni de la moarte sigură.

Înregistrarea video cu momentul exploziei meteoritului oferă credibilitate expertului: filmul arată că meteoritul a explodat şi s-a dezintegrat în straturile inferioare ale atmosferei nu întâmplător, ci datorită acelui obiect zburător neidentificat.

"Cred că noi oamenii de pe Pământ şi cei din Rusia, în special, am avut încă o dată mare noroc", spune Ghenadi Belimov. Mai corect spus, extratereştrii ne-au oferit sprijinul lor, prin tehnologii specifice aplicate la momentul oportun, pentru a nu surveni o catastrofă planetară ce ar fi pus capăt actualei civilizaţii umane. Forţele ne-pământene au provocat explozia meteoritului în aşa fel încât pagubele să fie minime: de la o potenţială distrugere a civilizaţiei umane, au rezultat doar geamuri sparte şi câteva sute de răniţi.

Datorită tehnologiilor pe care le au la îndemână, extratereştrii salvatori au "plantat" o bombă chiar în meteorit, după care s-au îndepărtat, pentru ca la numai câteva secunde să se declanşeze explozia care a lăsat însă ca urme doar câteva pietricele de 5 mm diametru (din masivul meteorit ce avea 10.000 de tone!). Uluitor!

Mai este de menţionat că armata rusă a declarat în repetate rânduri că cele petrecute au fost o reală surpriză pentru toată lumea...

Omenirea a fost din nou salvată de o civilizaţie extraterestră necunoscută

Explozia meteoritului a fost monitorizată de o staţie din Alaska care a captat infrasunetele produse, specialiştii considerând că dezintegrarea meteoritului s-a produs în maxim 32,5 secunde, la o altitudine de 10-15 km de Pământ.

Aduc în discuţie ipoteza lansată în ianuarie 2012 de Iuri Lavbin, om de ştiinţă din Siberia, conform căreia Terra a fost salvată de impactul cu o cometă, asteroid, de către o navă extraterestră, explozie puternică care a generat şi precedat fenomenul Tunguska.

În interviul acordat de Iuri Lavbin publicaţiei Vocea Rusiei în 2012, el consideră că este vorba de o navă extraterestră "kamikaze". Explozia a avut loc în regiunea Krasnoiarsk, în Siberia Răsăriteană, unde s-au descoperit un crater cu un diametru de 500 de metri şi alte câteva cratere mai mici de 100-150 de metri.

Conform declaraţiilor sale s-au mai descoperit şi câteva fragmente ale navei extratereştrilor, un aliaj compus din siliciu şi fier ce nu poate fi creat pe Pământ. Iuri Lavbin a mai descoperit în zonă şi nişte pietre mici, pe care sunt desenate pătrate şi romburi, a căror origine se presupune a fi de natură extraterestră, deoarece un laser de mare putere nu a reuşit în laborator decât să zgârie aceste mici pietre, opinia geologilor ruşi fiind că nu sunt de origine pământeană.

Dar aceste evenimente nu sunt singurele care atestă protecţia extratereştrilor: chiar şi în cazul Cernobâl şi Fukushima, când au avut loc evenimente dramatice la uzinele nuclear-electrice din acele locuri, au fost filmate OZN-uri ce au avut rolul de a reduce foarte mult efectele negative ale acelor accidente.

Fiecare are dreptul de a accepta un adevăr sau nu, la nivelul său de înţelegere. În opinia mea în următorii ani nu vom asista la descoperiri uluitoare, ci la DEZVĂLUIRI senzaţionale.

luni, 18 martie 2013

MISTERIOASA AGARTHA


Desi multi dintre noi gasesc ca ideea unui Pamant gol in interior este mai degraba ridicola, de vreme ce informatii bazate pe date stiintifice sunt la indemna oricui in prezent, teoria care exploateaza aceasta varianta dateaza din vechime si nu este proprie unui singure civilizatii. Teoria Pamantului gol a fost lansata la sfarsitul secolului trecut. Potrivit ei, in interiorul Terrei exista de fapt o concavitate care are sapte puncte de contact cu suprafata, doua fiind cei doi poli. Gratie imaginilor luate de NASA cu ajutorul satelitilor spatiali ESSA, pot fi vazute deschiderile polare: nordica, cu un diametru de 1.400 de mile si sudica, cu un diametru de 1.300 de mile.

Un ocean urias, in interiorul Pamantului... Acesta exista sub Asia de Est si este de marimea Oceanului Arctic. Descoperirea a fost facuta de Michael Wysessian, seismolog la Washington State University din St. Louis si Jesse Lawrence, de la University of California, San Diego - http://www.unexplainedmysteries.com/. Inca din anul 1950, in timp ce cartografiau zona, echipele de cercetare a topografiei submarine din SUA au descoperit ca placa continentala californiana este garnisita cu caverne si pasaje uriase; unele sunt atat de mari incat un submarin poate naviga prin ele. Dupa un timp, s-a descoperit ca unele dintre ele se intindeau pana sub statele Utah si Nevada! Unul dintre submarinele nucleare care au cercetat cavernele a fost avariat puternic si s-a pierdut. Cele mai socante informatii descoperite cu aceasta ocazie: cea mai mare parte din California pur si simplu pluteste pe ocean, sprijinindu-se de cativa stalpi naturali formati de aceste caverne submarine, iar falia San Andreas este rezultatul prabusirii unora dintre acesti stalpi de sustinere, care provoaca si cutremurele in zona.

Generalul de brigada dr. Emil Strainu, directorul Centrului de studii psihotronice si ufologice, consilier al Parlamentului Romaniei in probleme neconventionale si asimetrice, afirma:
„Una din cele mai mari descoperiri care s-au facut anul acesta si care deocamdata este vehiculata numai in cercurile stiintifice este aceea ca sub continentul american se gasesc de la 3 la 5 tuneluri (ca un fel de pesteri subterane inundate) care strabat continentul sud-american de la est la vest si de la vest la est. Ganditi-va ca plecati cu un submarin din Los Angeles si iesiti cu el in Florida, fara sa mai trebuiasca sa ocoliti Canalul Panama. In acest moment, nu se cunoaste exact natura lor. Aceste canale sunt foarte mari. Numai pe un singur canal poate merge linistit un submarin Trident si, mai mult decat atat, el se poate intalni si cu un altul.
Trebuie stiut ca in prezent si in perioada urmatoare vom fi marcati de o serie de dezvaluiri despre contactul cu ipoteticele civilizatii extra-Terra. Parerea unor consilieri ai unor guverne importante ale lumii, ai UNESCO, ONU, Uniunea Europeana si altele spun ca toate aceste informatii nu fac decat sa pregateasca omenirea pentru o recunoastere ce va fi evidenta si care se va produce intr-o perioada de timp foarte scurta. In ultimii 2-3 ani am vazut filme si poze mult mai „spectaculoase” decat cele care au fost facute publice, si care nu sunt date in circulatie. M-as referi acum la filmul si pozele facute din sateliti cu intrandul de la Polul Sud. Toate statele care au satelitsi au avut ca zona de cercetare Polii au putut fotografia si filma acest intrand, care este o realitate! Ca nu se recunoaste deocamdata, probabil ca serveste unor interese. In primul rand se vorbeste de o asa-zisa lume interioara – atestata ca exista! Sa-i zicem un taram interior. Este locuit acest taram interior? Aici vin semnele de intrebare. Calculele gasite care apartin expeditiei americanului Richard Byrd, nenumaratele dezvaluiri care s-au facut in urma expeditiilor germane si multe altele confirma faptul ca acolo exista o prezenta. Ar fi vorba de o prezenta umana. Poate ca e vorba de o anumita parte a civilizatiei de pe Pamant care s-a retras acolo; altii spun ca este o prezenta de un alt tip. Se poate ca acolo sa fie vorba de conservarea unui anumit biotop terestru. Deocamdata exista multe ipoteze”.

Nikolai Roerich (1874-1947), rus de origine, indian prin adoptie, pictor mistic si vizionar, a intreprins la sfarsitul anilor 1920 o lunga expeditie in Asia Centrala, cautand un anumit punct din partea de nord a Tibetului, unde spera sa gaseasca intrarea in Agartha si Regatul Shamballei - teritoriul de sub Karakorum. In cartea sa, Himalayas: Abode of Light (1947), el povesteste:
„Imi amintesc ca in timp de traversam Karakorum, un servitor ladackh mi-a spus ca sub noi se afla multe cavitati subterane, unde se gasesc tot felul de comori si unde locuieste un popor minunat, ce nu cunoaste pacatele lumii. Apropiindu-ne de Hotan, sub copitele cailor se simtea golul, iar ghidul continua sa ne povesteasca despre torentii ce pazesc intrarea in Agartha si despre faptul ca cei impuri care se apropiau de ea, mureau otraviti de emanatiile de gaze toxice.

Dar ce legatura ar putea exista intre Roerich si Agartha? In cartea sa „Sfidarea timpului”, Sorin Stefanescu isi exprima opinia ca Roerich ar fi intrat in legatura cu invatatii din stravechile lacasuri de cult asiatice, devenind un fel de purtator de cuvant al acestora pe langa guvernele marilor puteri. Asa se explica faptul ca, la un moment dat, revenind dintr-un periplu solitar, calare pe un ponei, Roerich a pronuntat o ciudata profetie: „Stelele manifesta o noua evolutie, iar „focul cosmic” se va apropia din nou de Pamant. Umanitatea va fi supusa unor noi incercari. Dar asa cum Lumina devoreaza intunericul, operele Raului vor fi distruse, iar Stapanul erei noi se va manifesta in toata splendoarea Sa”.
Roerich si-a adus si o contributie insemnata la constituirea Ligii Natiunilor, concepand Flamura Pacii, un steag alb cu trei puncte rosii amplasate intr-un cercsi care a capatat numele de Crucea Rosie a Culturii, steag destinat sa apere monumentele culturale.

Nu se poate sa nu ne amintim de celebra poveste a lui Jules Verne, intitulata „O calatorie spre centrul Pamantului”, scrisa in 1864. Acolo este descris atat de bine totul, de parca autorul cunostea in detaliu acele realitati.
Insusi Hitler a imbratisat ideea unui Pamant gol. In 1942, in plin razboi, el a comandat o expeditie secreta. Insotiti de fizicianul Heinz Fisher, militarii nemti au debarcat pe insula Rugen din Marea Baltica. Dupa moartea lui Hitler, multi n-au vrut sa creada intr-un final banal al unuia dintre cele mai marete destine ale omenirii, convinsi ca Hitler nu s-a sinucis si ca, impreuna cu aghiotantii sai, s-a strecurat in adancurile Pamantului, unde au trait cu totii fericiti, pana la adanci batraneti.

Contraamiralul Richard  E. Byrd a efectuat intre anii 1947 si 1956 zboruri la Polul Nord si Polul Sud. Conform relatarilor lui, la 2.300 de mile dincolo de Polul Nord ar exista o intrare catre centrul Terrei, unde ar locui o civilizatie umana mult evoluata. Cei care la inceput populau Pamantul s-au mutat in subteran acum 100.000 de ani. Un razboi care ar fi avut loc atunci a distrus suprafata Terrei si a creat deserturile.
Intr-un interviu pe care l-a acordat in 1947, Byrd declara ca la 2.300 de mile dincolo de Polul Nord a intalnit o zona cu clima foarte calda, cu vegetatie, cu munti, lacuri si rauri. Byrd, un explorator mai presus de orice banuiala, si-a notat in jurnal tot ce a intalnit in aceasta zona. „Oamenii care locuiesc aici comunica prin telepatie. Ei nu traiesc la suprafata. Sub pamant, la cateva mile adancime, exista un oras foarte mare, cu milioane de locuitori, care se numeste Agartha. Sub pamant sunt mai multe orase, in mai multe parti ale globului, dar Agartha este cel mai important dintre ele”, scria Byrd. Aceste file din jurnalul exploratorului au fost date publicitatii de Virgil Armstrong, fost agent CIA. Armstrong sustine ca Byrd a locuit in Agartha aproape o luna si ca descrie civilizatia subterana ca „fiindu-ne net superioara”. Fostul agent CIA a adaugat ca imediat dupa descoperirea jurnalului lui Byrd, filele referitoare la Agartha au fost declarate secret de serviciu si s-a dispus ca in zona intrarii in orasul subteran sa fie amplasate baze militare americane care sa nu lase sub nicio forma intrusii sa patrunda. Tot Armstrong a mai dezvaluit ca Guvernul SUA a stabilit relatii cu Marele Consiliu al Agarthei. Mai mult, ca farfuriile zburatoare care apar pe cerul planetei sunt mijloace de transport ale locuitorilor lumii subterane, iar o parte din tehnologia de fabricare a lor a fost dezvaluita Pentagonului, „avionul invizibil fiind o urmare a acestor cunostinte avansate”.
Amiralul Byrd a fost ridicat la rangul de amiral in 1950, iar in 1952 a primit Medalia de Onoare din partea Guvernului SUA. De asemenea, unul dintre crucisatoarele Flotei SUA a fost botezat cu numele lui. Asadar, e exclus sa fi fost doar un nebun care a halucinat despre Polul Nord.

Revenind la agentul Armstrong, acesta a mai dezvaluit cateva informatii din jurnalul lui Byrd: „Amiralul descrie pe larg ca in orasele subterane locuiesc oameni cu trasaturi delicate, care au mii de ani de viata, dar varsta nu le marcheaza trasaturile. Cei din Agartha cunosc secretul nemuririi trupului. Dupa ce considera ca au trait destul, ei sunt cei care-si aleg momentul cand sa se retraga din viata. Femeile lor nasc doar o data, sau de doua ori de-a lungul vietii, iar gestatia dureaza doar 3 luni. Ele nasc in temple, in bazine speciale cu apa. Nasterea are loc fara dureri”.
Ce mai spune Armstrong: „Atlantii se inteleg prin telepatie, iar lemurienii vorbesc limba maru, care sta la originea sanscritei si ebraicii. Acum, cele doua civilizatii traiesc in pace si armonie. Ele sunt conduse de un Consiliu Suprem, format din 12 persoane, 6 barbatsi 6 femei. Orasele sunt luminate artificial si au o atmosfera controlata, mult mai pura decat cea de la suprafata. Aglomerarile urbane sunt structurate pe mai multe niveluri. Locuitorii din subteran se deplaseaza intre orase cu ajutorul unor vehicule de mare viteza (aproximativ 3.000 de mile pe ora), care plutesc”. Ramane de vazut ce-i adevarat din toate acestea, oamenii de stiinta considerand ca fotografia luata din satelit ar fi un prim pas in aflarea adevarului.

Ideea unei lumi inedite a inflacarat mintile multora. Doctorul Raymond Bernard a scris in 1969 cartea „Pamantul gol”, dupa care a initiat constructia unei asezari in America de Sud, hotarat sa descopere posibile intrari care sa-l angajeze in calatoria vietii. Mai tarziu, el a disparut fara urma intr-una din pesterile Amazonului, adeptii lui fiind fost convinsi ca si-a atins scopul.

Referindu-se la discretia absoluta in legatura cu misiunile lui Byrd, cunoscutul geofizician american Raymond Bernard arata in cartea sa „O lume ascunsa” (1969): „Descoperirea amiralului Byrd constituie astazi un secret international de prim rang. Dupa ce Byrd a anuntat-o prin radio si dupa scurte note aparute in presa, toate stirile ulterioare in legatura cu subiectul respectiv au fost indepartate cu grija de agentiile guvernamentale”. Bazandu-se pe o serie de documente ale lui William Reed, Marshall B. Gardner, Huguenin sau Ray Palmer, precum si pe relatarile amiralului Byrd, Bernard a enuntat cateva concluzii, care la data respectiva au generat scandal:
- In realitate, nu exista niciun Pol Nord sau Sud, ci numai deschideri largi, care conduc spre interiorul gol al Pamantului;
- OZN-urile provin din acest interior gol;
- Interiorul Pamantului este incalzit de un soare central, care este sursa aurorelor boreale. Aici este un climat subtropical, nici rece, nici cald;
- Exploratorii polari au vazut cu ochii lor ca animalele se deplasau spre nord in cautarea hranei. Ei au vazut aici pasari tropicale si animale care in mod obisnuit au nevoie de caldura, au vazut fluturi, ba chiar stantari.

Exista legende, gravuri, ba chiar sculpturi foarte vechi care descriu Agartha. Astfel, se spune ca sub pamant, pe intreg globul, exista cca 100 de orase, dintre care cel mai mare este Agartha.
Lumea subterana este cunoscuta si sub numele de Shamballa si Agartha. Locuitorii acestei lumi, spun documentele, au parasit lumea de la suprafata acum 100.000 de ani, in urma catastrofalului razboi dintre atlantsi lemurieni, cele doua mari civilizatii care stapaneau Pamantul. Razboiul ar fi descris in cele doua scrieri, Ramayana si Mahabharata. In urma acestui razboi, din cauza armelor distrugatoare folosite, ar fi rezultat zone aride, precum SaharaGobi, deserturile din Australia si SUA, toate fiind locuri unde ar fi existat aglomerarile urbane ale atlantilor si lemurienilor. Atmosfera la suprafata devenise de nerespirat, asa ca supravietuitorii conflictului s-au retras sub pamant. Conform acestor teorii, oamenii de la suprafata ar fi urmasii celor care au refuzat sa se retraga in orasele subterane si care, intre timp, s-au salbaticit.

Cele mai mari orase subterane:
POSID – primul refugiu al atlantilor, cu intrare in zona Matto Grosso, cu populatie de 1,3 milioane de locuitori;
SHONSHE – refugiul uigurilor, o ramura a lemurienilor, intrare in Himalaya, 3,5 milioane locuitori;
RAMA – langa Jaipur, in India, 1 milion de locuitori;
SHINGWA – la granita dintre China sMongolia, cu 1,5 milioane de locuitori;
TELOS – langa Mount LassenCalifornia, cu 1,5 milioane locuitori.
Orasele se afla la adancimi variind intre 1,5 si 2 mile sub scoarta terestra.

Atat scrierile sumeriene, cat si Biblia vorbesc de un „adanc al apelor”, o „lume inferioara”, o „lume subterana” etc. Textele mesopotamiene vorbesc despre „tinutul minelor” descriindu-l ca un tinut muntos, cu platouri vaste acoperite cu iarba si stepa, de unde nefilimii si uriasii - odraslele lor - extrageau metale, in special aur. Era deci un tinut luminos, toate textele afirma acest lucru, scaldat in permanenta de razele soarelui.
Vechile scrieri ale chinezilor, egiptenilor, indienilor sau ale altor popoare, precum si legendele eschimosilor vorbesc despre marea deschidere din nord si despre un popor avansat, care traieste intr-o tara misterioasa, numita Agartha. Acesta este numele general ce defineste lumea din interiorul Pamantului, precum si toate coloniile. Unii sustin ca Shamballa, aflata in interiorul Muntelui Meru, in Tibet este capitala acestei lumi.
Țara Apelor Albe din legendele rusesti, localizata pe undeva in Asia Centrala, in apropierea Lacului Lobnor, a atras atentia cneazului Vladimir al Kievului. In anul 987, acesta a organizat o adevarata expeditie sub conducerea parintelui Sergius, care auzise despre fascinanta tara la o manastire de pe Muntele Athos. Au trecut insa anii, iar expeditia si membrii ei au fost dati uitarii. In anul 1043, la Kiev si-a facut aparitia un batran, care spunea ca este parintele Sergius si ca revenise din expeditia de mult uitata.

STRĂVECHI EXTRATEREȘTRI - Sezonul II - Episodul 4 - Extratereștrii subpământeni from Cocolino on Vimeo.



Sursa: http://ro.scribd.com/doc/96046297/AGARTHA-Legenda-Sau-Adevar
multumim Editura For You

luni, 11 martie 2013

Tu esti un Maestru

Tu esti un Maestru

Infinitul si divinitatea salasuieste in tine,
toate cunostintele universului le detii
este momentul sa le constientizam
spre binele tau suprem.



Namaste!